Prima pagină » Servicii de avocatura » Recuperare creanțe / datorii / credite
Aceasta este propoziția cu care începe orice recuperare serioasă și pe care majoritatea creditorilor o aud prea târziu. Procesul se câștigă, cheltuielile se plătesc, iar la executare se descoperă că debitorul nu are nici conturi, nici bunuri, nici activitate.
De aceea primul pas nu este cererea de chemare în judecată, ci verificarea debitorului — în registrul comerțului, în cartea funciară, în registrul mobiliar, pe portalul instanțelor. Durează câteva ore și spune dacă dosarul merită deschis.
Verificăm bilanțurile, bunurile înscrise, litigiile și executările deja pornite împotriva lui.
Sunt patru căi, cu termene foarte diferite. Alegerea greșită costă un an și câteva mii de lei.
Vă spunem prețul la prima discuție, raportat la valoarea creanței și la procedura aleasă.
Suma, dobânda penalizatoare și cheltuielile de judecată
Codul civil și Codul de procedură civilă
Trei ani de la data la care creanța a devenit scadentă
Verificați solvabilitatea debitorului înainte de proces
Recuperarea nu se decide în sala de judecată, ci în ordinea pașilor: verificare, asigurare, procedură, executare. Apelând la un cabinet de avocatură, această ordine se respectă, iar banii ajung la dumneavoastră, nu doar hotărârea.
Onorariul pare semnificativ doar privit singur. Comparați-l, în schimb, cu doi ani de proces, taxe de timbru și expertize, la finalul cărora debitorul nu mai are nici conturi, nici bunuri, nici administrator de găsit.
La noi, prima discuție este fără obligații, iar onorariul îl comunicăm înainte de a începe. În acest fel știți de la bun început ce achitați și ce vi se oferă.
Onorariul aproximativ este de
1000 de lei
Serviciu complet, care include:
Puteți alege doar consultanță, pentru 300 de lei/ora
Aproape toți creditorii care ajung la noi vin cu aceeași întrebare: cât durează până obțin hotărârea. Întrebarea corectă este alta — ce va rămâne de executat în ziua în care o vor avea. Un titlu împotriva cuiva care nu are nimic este o hârtie scumpă.
Verificările care răspund la această întrebare sunt publice, se fac în câteva ore și nu costă aproape nimic. În registrul comerțului se văd bilanțurile depuse, cifra de afaceri, pierderile, mențiunile de dizolvare sau de insolvență, schimbările succesive de administrator și de sediu. În cartea funciară se vede dacă debitorul are imobile și dacă acestea sunt deja grevate — iar un imobil ipotecat peste valoarea lui nu vă va aduce niciun leu. În registrul mobiliar apar garanțiile pe utilaje, stocuri și creanțe. Pe portalul instanțelor se văd celelalte procese și executările pornite de alții, adică cine stă la rând înaintea dumneavoastră.
Din aceste patru surse rezultă o decizie, nu o impresie: dosarul se deschide, se deschide dar cu măsuri asigurătorii luate imediat, sau nu se deschide deloc, iar creanța se vinde ori se trece pe pierdere. A treia variantă este cea pe care niciun creditor nu vrea să o audă și cea care economisește cei mai mulți bani. O consultanță juridică de o oră, cu documentele în față, ajunge de regulă pentru a o stabili.
Nu există o singură procedură pentru datorii, iar diferențele dintre ele nu sunt de nuanță: aceeași creanță se poate recupera în două luni sau în doi ani, după cum a fost încadrată. Criteriile sunt trei — valoarea, natura actului din care izvorăște și dacă debitorul contestă sau nu — iar un cabinet de avocatură le cântărește înainte de a redacta prima pagină.
Greșeala cea mai costisitoare este alegerea ordonanței de plată pentru o creanță pe care debitorul o va contesta cu documente. Procedura se respinge, taxa se pierde, iar între timp au trecut patru luni — timp în care debitorul a aflat ce urmează și și-a pus bunurile la adăpost.
Invers, pornirea unei acțiuni de drept comun pentru o factură acceptată și nedisputată înseamnă un an irosit degeaba. De aceea încadrarea o face un avocat după citirea documentelor, nu după valoarea sumei.
Solvabilitatea din surse publice și forța probantă a actelor dumneavoastră. Din aceste două rezultă dacă dosarul merită deschis și pe ce cale.
Somația de plată pune termenul în mișcare și întrerupe prescripția. În paralel, acolo unde există risc, cerem sechestru sau poprire asigurătorie.
Prin ordonanță de plată, cerere de valoare redusă sau acțiune de drept comun, după încadrare. Cerem și dobânda penalizatoare și cheltuielile de judecată.
Depunem dosarul la executorul judecătoresc și urmărim poprirea conturilor, a salariului și valorificarea bunurilor identificate la primul pas.
Pasul al doilea este cel care face diferența între o hotărâre și banii încasați, iar el se sare aproape întotdeauna. Dacă preferați să nu conduceți singur acest parcurs, vă putem asigura asistență și reprezentare de la prima notificare până la încasarea efectivă.
Forța unui dosar de recuperare nu stă în mărimea sumei, ci în calitatea actelor. Aceeași datorie poate fi recuperată în două luni sau niciodată, după ce aveți în mână. Iată ierarhia, de la cel mai puternic la cel mai slab:
Dreptul de a cere plata se stinge în trei ani de la data la care creanța a devenit scadentă. Termenul curge de la scadența fiecărei facturi în parte, nu de la ultima — detaliu care, la un sold format din zeci de facturi, înseamnă că o parte este deja pierdută, iar restul nu.
Cel mai ieftin instrument din toată materia. Dacă termenul se apropie de împlinire și nu sunteți pregătit să deschideți dosarul, obțineți o recunoaștere scrisă: un e-mail în care debitorul confirmă suma, un acord de eșalonare, chiar o plată simbolică acceptată ca atare. Un rând semnat vă cumpără încă trei ani, iar un cabinet de avocatură îl obține de regulă mai ușor decât dumneavoastră. Un an de negocieri verbale nu vă cumpără nimic — iar aceasta este exact situația în care se pierd cele mai multe creanțe recuperabile.
Mulți creditori cer doar suma din factură, convinși că fără o clauză de penalități nu pot pretinde nimic în plus. Este o pierdere directă: dobânda pentru întârziere se datorează în temeiul legii, nu al contractului, iar la raporturile dintre profesioniști legea adaugă și o sumă fixă.
În raporturile dintre profesioniști, creditorul are dreptul, pe lângă dobânda penalizatoare, la o despăgubire minimală stabilită de lege pentru cheltuielile ocazionate de recuperare, fără a fi necesară dovedirea acestor cheltuieli.
Reținerea practică din acest text este că despăgubirea fixă nu se dovedește: se cere și se acordă, pentru fiecare creanță neplătită la termen. La zece facturi restante, suma devine deja semnificativă, iar la un portofoliu de clienți rău-platnici schimbă economia întregului demers.
Iată ce se poate cere, cumulat:
Pentru dumneavoastră concluzia este una singură: cererea se formulează cu toate aceste capete, nu doar cu debitul. Ce nu se cere nu se acordă, iar o completare ulterioară presupune un dosar nou. Despre modul în care se scriu clauzele de penalități, ca să fie și aplicabile și greu de redus de instanță, am scris la redactarea unui contract civil sau comercial.
Acesta este pasul care transformă o hotărâre în bani, iar el se face la începutul dosarului, nu la final. Între ziua în care îl dați în judecată și ziua în care obțineți titlul trec luni sau ani — timp pe care un debitor de rea-credință îl folosește exact pentru a-și goli patrimoniul.
Instrumentele există și se cer repede. Sechestrul asigurător indisponibilizează bunurile debitorului, iar poprirea asigurătorie blochează sumele pe care terții i le datorează. Amândouă se judecă de urgență, în camera de consiliu, fără citarea debitorului — tocmai ca el să nu aibă timp să reacționeze. Condiția cea mai importantă privește cauțiunea: dacă creanța este constatată prin act scris și scadentă, cuantumul îl stabilește instanța; dacă nu aveți act scris, cauțiunea este de jumătate din valoarea reclamată, ceea ce face demersul prohibitiv pentru multe firme. De aici și valoarea unui simplu e-mail de confirmare din partea clientului — primul document pe care îl cere un avocat.
Când debitorul este o societate care a încetat plățile de peste șaizeci de zile și creanța depășește valoarea-prag prevăzută de lege, mai există o pârghie, de altă natură: cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Ea nu este un instrument de recuperare individuală — toate urmăririle se suspendă, iar creditorii se îndestulează în ordinea legală — dar presiunea pe care o produce rezolvă, în practică, multe dosare înainte de primul termen. Despre măsurile asigurătorii am scris pe pagina dedicată sechestrul asigurător.
Nu orice recuperare trece prin judecată. Legea recunoaște anumitor documente putere executorie prin ele însele, iar cine deține un asemenea act merge direct la executorul judecătoresc — fără cerere de chemare în judecată, fără termene și fără taxă de timbru la valoare.
Concluzia practică privește viitorul, nu trecutul: dacă lucrați în mod repetat cu clienți care întârzie, cereți de la început un instrument executoriu. Un bilet la ordin în alb, completat la scadență, sau un contract autentificat la notar costă câteva sute de lei și vă scutește de un an de proces.
Pentru creanțele deja născute, verificarea este tot atât de utilă: de multe ori creditorul deține un titlu executoriu fără să știe, iar dosarul se putea deschide direct la executor. Despre etapele urmăririi am scris la executarea silită.
Este situația cea mai frecventă și cea mai descurajantă: societatea nu depune bilanț, sediul este o adresă de corespondență, administratorul nu răspunde. Nu este însă neapărat un dosar pierdut — există câteva direcții care funcționează, dacă se verifică la timp.
Ce decide aceste dosare. Fereastra de timp. Transferurile frauduloase se atacă în termene scurte, calculate de la deschiderea procedurii sau de la data actului, iar radierea societății închide drumul definitiv. De aceea, când verificarea arată o firmă în declin, decizia nu se amână: ori se acționează în câteva săptămâni, ori creanța se trece pe pierdere. Despre procedura colectivă și despre poziția creditorului în ea am scris la insolvență și faliment.
Nu toate creanțele merită urmărite personal. Dacă verificarea arată un debitor greu de executat, iar suma nu justifică un dosar de doi ani, o creanță se poate vinde — cu pierdere, dar imediat și fără risc suplimentar.
Cesiunea se face printr-un contract, iar efectul este că noul creditor preia creanța cu toate accesoriile ei: dobânzi, penalități, garanții. Pentru dumneavoastră avantajul este încasarea acum, fără cheltuieli de judecată; dezavantajul este prețul, de regulă o fracțiune din valoarea nominală, calculată după vârsta creanței și după solvabilitatea debitorului.
Încasați imediat o fracțiune, fără cheltuieli și fără risc
Încasați integral, dacă debitorul are din ce plăti
Condiția de care depinde totul este notificarea: cesiunea nu îi este opozabilă debitorului până când nu îi este comunicată sau până când nu o acceptă. Un debitor care plătește vechiului creditor, neștiind de cesiune, se liberează valabil — iar noul creditor rămâne să se întoarcă împotriva celui care a încasat.
Simetric, dacă dumneavoastră sunteți debitorul urmărit de o firmă de recuperare, prima verificare este chiar aceasta: există actul de cesiune și a fost notificat valabil. Lipsa notificării este o apărare reală, nu o formalitate, iar un cabinet de avocat o verifică înaintea oricărei discuții despre sumă.
Un cabinet de avocatură începe acest dosar cu o verificare, nu cu o cerere, iar rezultatul ei poate fi și o recomandare de a nu deschide dosarul. Preferăm să pierdem un onorariu decât să vă punem să finanțați doi ani de proces fără finalitate.
Prima discuție cu un avocat al cabinetului este fără obligații și se încheie cu un răspuns în cifre: ce se poate recupera, în cât timp și cu ce cheltuieli. Dacă verificarea arată că nu există din ce încasa, vă spunem asta de la început și discutăm despre cesiune sau despre trecerea pe pierdere.
Dacă debitorul are venituri, dar nu bunuri, demersul se concentrează pe reținerile din salariu sau din pensie, descrise la poprire.
Pentru un dosar obișnuit de recuperare, onorariul pornește de la 1 000 de lei. Suma acoperă verificarea solvabilității debitorului din surse publice, analiza documentelor și a prescripției, redactarea notificării de plată, alegerea procedurii și reprezentarea dumneavoastră până la obținerea titlului în primă instanță.
Ce se tarifează separat vă spunem de la început. Cererea de sechestru sau de poprire asigurătorie este un dosar propriu, cu ședințe proprii; la fel și apelul, dosarul de executare silită și cererea de deschidere a insolvenței. Taxa de timbru se calculează la valoarea creanței, se achită de dumneavoastră direct la buget și se recuperează de la debitor dacă dosarul se câștigă. La fel și onorariul de avocat, care se cere ca cheltuială de judecată — în limitele apreciate de instanță.
Onorariul poate crește peste acest nivel în trei situații, iar le enumerăm ca să puteți aprecia singur unde se încadrează cazul dumneavoastră: când soldul este format din multe facturi cu scadențe diferite și prescripția trebuie calculată pe fiecare; când creanța este contestată și dosarul necesită expertiză contabilă sau tehnică; și când debitorul și-a transferat bunurile, iar recuperarea presupune anularea acelor acte sau atragerea răspunderii administratorului. În toate aceste cazuri, suma o stabilește cabinetul de avocatură după ce citește documentele și o comunică înainte de a semna contractul de asistență. Nu există costuri care apar pe parcurs și nu există sume calculate la final.
O recuperare bine condusă nu vă lasă cu costurile pe cap. Aproape tot ce investiți în dosar se cere de la debitor, cu două condiții: să fie solicitat expres în cerere și să fie dovedit cu documente.
Limita pe care trebuie să o cunoașteți. Instanța poate reduce onorariul de avocat acordat ca cheltuială de judecată, dacă îl consideră disproporționat față de valoarea și complexitatea cauzei. Reducerea nu afectează însă contractul dumneavoastră cu cabinetul: diferența rămâne în sarcina dumneavoastră. De aceea discutăm de la început care parte a onorariului este, realist, recuperabilă — ca să nu existe surprize la finalul dosarului.
În trei ani de la data la care creanța a devenit scadentă. Atenție la calcul: termenul curge separat pentru fiecare factură, de la scadența ei, nu de la ultima. La un sold format din zeci de facturi, o parte poate fi deja prescrisă, iar restul perfect recuperabil. Prescripția nu stinge datoria în sine, dar debitorul o poate invoca și acțiunea se respinge.
Prin orice recunoaștere scrisă a datoriei din partea debitorului: un e-mail care confirmă suma, un acord de eșalonare, un angajament de plată. Plata parțială are același efect, fiind o recunoaștere tacită. Negocierile verbale, oricât ar dura, nu întrerup nimic — nici somația trimisă de dumneavoastră, care doar pune debitorul în întârziere.
Da. Dobânda penalizatoare se datorează în temeiul legii, de la scadență, chiar fără nicio clauză contractuală. În raporturile dintre profesioniști legea adaugă și o despăgubire fixă pentru cheltuielile de recuperare, care nu trebuie dovedită. Ambele se cer expres în cerere — ce nu se cere nu se acordă, iar completarea ulterioară presupune un dosar nou.
Ordonanța de plată, pentru creanțe certe, lichide și exigibile din contracte, dar numai dacă debitorul nu are apărări serioase — altfel se respinge și pierdeți și timpul și taxa. Pentru sume mici, cererea de valoare redusă se judecă în procedură scrisă, fără ședință. Pentru creanțe contestate, singura cale reală este acțiunea de drept comun.
Actele încheiate în fraudarea drepturilor creditorului pot fi atacate: pe calea acțiunii revocatorii în dreptul comun, sau prin anularea transferurilor din perioada suspectă, dacă se deschide insolvența. Termenele sunt scurte și se calculează de la data actului ori de la deschiderea procedurii, deci verificarea și reacția nu se amână.
Răspunsul sincer este: de regulă nu, dacă nu există bunuri, garanții personale sau fapte care să atragă răspunderea administratorului. Verificarea prealabilă în registrul comerțului și în cartea funciară costă câteva ore și vă scutește de doi ani de proces fără finalitate. Dacă firma este în declin dar încă are patrimoniu, atunci decizia este inversă: se acționează repede, cu măsuri asigurătorii.
Da, prin cesiune de creanță, iar noul creditor o preia cu toate accesoriile: dobânzi, penalități, garanții. Încasați imediat o fracțiune din valoarea nominală, fără cheltuieli și fără risc. Condiția esențială este notificarea debitorului: până la comunicare, cesiunea nu îi este opozabilă, iar o plată făcută vechiului creditor îl liberează valabil.
Depinde de cale. Cu un titlu executoriu în mână — contract de credit, bilet la ordin, act notarial — se merge direct la executor, iar poprirea conturilor poate produce efecte în câteva săptămâni. Pe ordonanță de plată, între două și patru luni până la titlu, plus executarea. Pe acțiune de drept comun, un an până la doi, plus executarea.
Prima discuție este gratuită și vă spunem direct ce șanse aveți. Puteți suna, ne puteți scrie sau vă puteți programa online.